As fi vrut sa nu am experienta pt a scrie pt asta ,dar viata nu ne intraba cand ii ia pe cei mai dragi noua de langa noi.
Am simtit pe piele mea cum este sa stai prea tarziu alaturi de cei pe care ii iubesti si care tin cu adevarat la tine.
Pe mine m-au crescut bunicii, ei pt mine sunt ca niste parinti ,de multe ori bunica mea imi spunea ca lipsesc prea mult de acasa , ca isi face griji pt mine, iar eu imi spuneam ca o sa am timp sa stau cu ei destul si nu o bagam in seama.
Lipseam cu zilele fara sa le spun unde sunt, iar ei se framantau si isi faceau griji si eu nu imi dadeam seama cat de mult sufera ei din aceasta cauza.
Intr-o zi m-am gandit ca au dreptate si am facut tot posibilul sa trec zilnic pe la ei , chiar si pt 20 de minute , pt ei conta macar atat.
A fost cea mai frumoasa saptamana din viata mea si probabil daca nu ar fi fost macar acele ultime 7 zile in care sa apuc sa stau si sa vb cu bunica mea as fi inebunit de mahnire iar durerea ce ma apasa acum ar fi apasat si mai tare asupra inimii mele, caci dupa 7 zile bunica mea a murit.
Nu va imaginati ce a fost in inima mea,in sufletul meu mai ales ca ea imi spunea mereu cand se mai supara ca daca ar murii unul din ei eu as afla dupa ce ar fi fost deja ingropati,nu va foresc sa simtiti asa ceva in viata voastra.
Asa ca ascultati-ma si nu pierdeti nici un minut, nici o zi incare puteti sta cu cei dragi pt ca ea poate fi ultima,iar dupa ce ii pierdeti nu mai puteti face nimica si dabea atunci ve-ti vedea cat de grea este viata sa traiesti cu mahnire in suflet, sa fie ceva care te apasa zilnic si care nu te lasa sa traiesti in liniste din cauza ca tu stii ca puteai sacrifica cateva minute din timpul tau pretios ca sa stai alaturi de ei.
Iubestei pe cei te iubesc , iubestei azi, acum , nu maine pt ca maine se poate sa nu mai existe pt ei si tu vei traii toata viata cu durerea in suflet!
very nice...:)
RăspundețiȘtergere